Mulţi ar vrea să urce dealul, dar nu la toţi trage calul

Iubiţi fraţi!

Mare dreptate au versurile acestui cîntec bilingv româno-ţigănesc. Vedeţi şi cum zice în Sfînta Evanghelie după Matei, "Căci mulţi sunt chemaţi, dar puţini aleşi". Zilele trecute, tocmai în postul Paştelui, s-a întîmplat să vină chiar la noi la mănăstire o echipă de buddhişti pe stil Theravada (după cum aveam să aflu mai pe urmă). Nu puteam să nu-i primesc, pentru că ni s-a poruncit clar: "învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh", iar eu speram să-i fac pe aceşti sectari îndrăciţi să vadă lumina Sfintei Scripturi. I-am poftit la vecernie şi au intrat liniştiţi în biserică fără să-şi facă cruce, s-au pus pe jos cu picioarele încrucişate şi au ascultat cu ochii închişi slujba. După isprăvirea sfintei slujbe, am purces cu toţii afară în curte şi am început să discutăm pe îndelete chestiuni duhovniceşti. Astfel a ieşit la iveală faptul că aceşti închinatori la Satana au un fel de şef pe nume Satya Narayan Goenka, poreclit "Goenkaji" cu domiciliul stabil în India. Secta al carei gur este el s-a răspîndit în toată lumea. Cum stam calm de vorbă cu ei, unul dintre ei, mai negricios, a început să îngîne cadenţat şi miorlăitor, ceva ce mie mi s-a parut a fi: "Namo tassa bhagavato, arahato, samma sambuddhassa". La care ceilalţi au replicat mecanic, în acelaşi stil tărăgănat: "Sadhu, sadhu, sadhu". Deci avem de-a face aici şi cu o spălare de creiere. Practic ei n-au nici un Dumnezeu, cred în reîncarnare, iar scopul "meditaţiei" lor, numită Vipassana, este să iasă din ciclul reîncarnărilor în maximum şapte ture pe pămînt, garantate de Buddha. Mie mi-a fost clar de cînd i-am văzut că forţa care îi mobilizează să facă toate aceste lucruri inutile este de sorginte demonică. Pentru că diavolul e atît de pervers încît cea mai mare minciună a lui este să te facă să crezi că nu există. Aceşti buddhişti antihristici îşi închipuie că fac mari progrese spirituale, pe cînd de fapt se îndreaptă direct spre focul veşnic: "Şi-i vor arunca pe ei în cuptorul cu foc; acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor"(Matei 13:42). In concluzie, nu am reuşit să-i pun să îşi facă cruce şi să spună rugăciunea domnească. Toţi călugării de la mănăstire, în straiele lor modeste, se adunaseră în jurul lor şi-i priveau prietenos, în tăcere. După cîteva minute care au părut lungi ca ceasurile, budhiştii au făcut cale-întoarsă... Aşa-i cu toţi care nu sînt ortodocşi: mulţi ar vrea mîntuirea, dar nu la toţi le merge mintea să aleagă singura religie corectă. La o adică, e foarte posibil ca însuşi Domnul Dumnezeul nostru să le fi predestinat eşecul lamentabil, în care caz e clar că n-au avut absolut nici o şansă.

Lăudaţi pe Domnul !

Pentru că bun şi de oameni iubitor eşti, şi Ţie mărire înălţăm: Tatălui şi Fiului şi Sfîntului Duh, acum şi pururea şi-n vecii vecilor !
Amin.